[prima pagina][adauga rss] Lista site-uri inscrise
pag 1   pag 2    pag 3    pag 4    pag 5    pag 6    pag 7    pag 8

ceta 123




inchiriez spatiu comercial alba iulia ceta e b.dul revolutiei lateral
Sursa :http://www.romimo.ro


Ministrul olandez al Afacerilor Sociale, Henk Kamp, a anunțat ca va propune, Vineri, in cadrul ședinței de guvern, prelungirea cu doi ani a restricțiilor impuse cetațenilor romani și bulgari pe piața muncii in Olanda.
Sursa :http://2008.informatia.ro


Inchidere centr cu alarma si telecomanda , 2geamurii electr , 2airbag , climatronic , volan reg , proiectoare ceta , oglinzii heliomate , a b s jante aliaj , cconsumabile schimbate recent masina se afla in stare foarte buna de functionare POZE - http://www.******.ro/audia_/4/
Sursa :http://www.craiovaforum.ro




“Fiind intrebat ieri in emisiunea de la PROTV In profunzime condusa de Lorena Bogza de ce nu a capatat Paul Goma cetatenia RM asa cum i s-a promis, Mihai Ghimpu a raspuns: fiindca Goma nu a depus cerere de a deveni cetà†ean al unui stat care are vechime de 20 de ani si el, Ghimpu, [...]
Sursa :http://www.curaj.net


predau leasing golf 5 2007 motor 1,6 102 cp faruri ceta computer bord oglinzi incalzite alarma mp3 8 incinte acustice set cauciucuri de iarna cu janta de otel , cele de vara au janta de aliaj .platit pana acum 17000 au mai ramas 2 rate a 231 E si valoarea reziduala de 2750 E.
Sursa :http://www.autoanunturi.ro


Eclipsa eclipsa-totala-de-luna-astazi-10-decembrie-vizibila-si-din-Romania Ultima eclipsa a anului 2011 este Eclipsa totala de Luna care are loc in aceasta dupa-masa. Clujeni pot incerca sa prinda fenomenul din zonele inalte ale orașului, fara obstacole spre rasarit. Cel mai recomandat loc este Dealul Feleacului, dar și punctele inalte de pe Cetațuie. Momentul maxim al Eclipsei totale de Luna este la ora 16.32.
Sursa :http://luminalumii.forum-gratuit.ro


Confrunta?i cu criza economica si sub presiunea asocia?iei intreprinzatorilor, Partidul Popular din Comunitatea Valenciana a readus in discu?ie plata la anumite servicii publice precum sanatatea sau educa?ia. Rafael Blasco de la Consiliul Solidarita?ii si Ceta?eniei spunea imediat dupa alegeri intr-o emisiune televizata: "Cred sincer ca trebuie sa incepem sa gandim formule prin care contribuabilii sa ne aducem aportul cu puterea noastra de achizi?ie la men?inerea anumitor servicii publice, insa astfel incat nimeni sa nu fie discriminat in mod arbitrar si serviciile sa se men?ina universale".
Sursa :http://www.romanul.eu


Scrisoare deschisAƒ cAƒtre preAŸedintele Traian BAƒsescu C.T.Popescu Domnule BAƒsescu, te-am privit AŸi voi continua sAƒ te privesc cu statornicAƒ scA¢rbAƒ. AŽnsAƒ, dincolo de scA¢rba mea, un concurs de A®mprejurAƒri care conA£ine prostia unora, ticAƒloAŸia altora AŸi indiferenA£a celor mai mulA£i a fAƒcut sAƒ devii preAŸedinte al A£Aƒrii mele. Nu m-am aAŸteptat nicio clipAƒ ca, ajuns A®n aceastAƒ demnitate, sAƒ poA£i deveni altceva decA¢t eAŸti, dar am vrut sAƒ sper cAƒ mAƒcar vei A®ncerca sAƒ pari. MAƒ felicit cAƒ nu am investit prea mult A®n aceastAƒ speranA£Aƒ. Ex nihilo nihil. DispreA£ul pe care A£i-l port e lesne de argumentat: reprezinA£i suma a tot ce are mai detestabil poporul romA¢n. FAƒrAƒ a avea mAƒcar una din A®nsuAŸirile admirabile ale acestui popor. Vreme de AŸase ani am trAƒit o neA®ncetatAƒ stupoare, coloratAƒ cA¢nd AŸi cA¢nd cu indignAƒri sterile ori revAƒrsAƒri gastrice provocate de conduita ta. Vreme de AŸase ani, mulA£i dintre noi am A®ncetat sAƒ fim doar cetAƒA£eni ai acestei A£Aƒri AŸi am devenit victime ale tulburAƒrilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revAƒrsAƒrilor tale de urAƒ, ale ticAƒloAŸiei tale, ale incompetenA£ei tale. Nu AŸtiu dacAƒ A®n istoria modernAƒ existAƒ AŸef de stat care sAƒ fi insultat atA¢t de mulA£i dintre propriii cetAƒA£eni, cu atA¢ta nesimA£itAƒ uAŸurinA£Aƒ. Observi cAƒ nu folosesc pluralul politeA£ii. Pentru cAƒ tu A®nsuA£i, A®n dialogul cu ceilalA£i, ai rAƒul obicei de a nu-l folosi. Aži voi refuza sAƒ A®l folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vAƒdi cAƒ sunt mai bine crescut decA¢t tine. Vremea convenA£iilor AŸi demonstraA£iilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu A®ngrijorare, A®n aceAŸti AŸase ani, obsesia ta maladivAƒ pentru puterea absolutAƒ. Au fost concetAƒA£eni de ai mei care au crezut cAƒ poate A£i se cuvine, cAƒ poate, atunci cA¢nd o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbAƒrii A®n bine al A£Aƒrii. Se A®nAŸelau. Ai folosit puterea doar pentru a revAƒrsa urA¢A£enia dinlAƒuntru-A£i asupra noastrAƒ, a tuturor. Iar A£ara e astAƒzi mai schimonositAƒ ca niciodatAƒ. SAƒrAƒcitAƒ, desfiguratAƒ, doar un contur A®nlAƒuntrul cAƒruia cei mai mulA£i sunt prinAŸi ca A®ntr-o capcanAƒ, prizonieri ai unui rAƒu destin. Precum A®n cel mai A®ntunecat fanariotism, ai folosit demnitAƒA£ile publice ori resursele statului pentru a-A£i cAƒftAƒni apropiaA£ii, pe cei care A£i se A®nchinau cu ipocritAƒ smerenie, A®ntr-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnitAƒA£i ale statului sAƒ fie ocupate de incompetenA£i, imbecili AŸi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienA£Aƒ faA£Aƒ de tine, despotul. Aži cA¢nd A£ara e rA¢nduitAƒ dupAƒ legea aceasta, nu e de mirare cAƒ astAƒzi am ajuns la aceastAƒ mizerie, promiscuitate AŸi decAƒdere a instituA£iilor. A¢i-ai fAƒcut din minciunAƒ un crez politic. Aži unii gAƒsesc asta scuzabil. Peste cei care au A®ndrAƒznit sAƒ spunAƒ altfel decA¢t crezi tu cAƒ se cuvine spus ai revAƒrsat diluvii de urAƒ. Ai inventat categorii generice peste care sAƒ A®A£i reverAŸi ura AŸi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii A®ncAƒpAƒtoare A®n care mizeria ta sAƒ poatAƒ fi eficient distribuitAƒ. ToA£i cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat sAƒ vAƒd atA¢t risipAƒ de resurse (ale statului, ale instituA£iilor publice ori ale unor dubioase instituA£ii private) menitAƒ unui singur scop: A®mproAŸcatul cu mizerie. Au fost AŸase ani urA¢A£i. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a A£Aƒrii. Prea mult AŸi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astAƒzi. Afirmi, domnule BAƒsescu, fAƒrAƒ sAƒ roAŸeAŸti, cu o nesimA£ire prietenAƒ cu iresponsabilitate, cAƒ A£ara mea e o A£arAƒ de mA¢na a doua. Iar cA¢nd A®ndrAƒzneAŸti sAƒ spui aAŸa ceva vremea pamfletelor AŸi a indignAƒrilor din laringe a trecut. O A£arAƒ care cere bani cu A®mprumut, o A£arAƒ care nu poate plAƒti pensiile este o A£arAƒ de mA¢na a doua - spui tu cu o nesimA£ire care sfideazAƒ orice stupoare. Nu A£ara a cerut bani cu A®mprumut, domnule BAƒsescu, ci tu. AŽmpotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toA£i amnezici AŸi A®ncAƒ ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, deAŸi nu puA£ini erau cei care strigau cAƒ e o cale greAŸitAƒ. Aži i-ai potopit cu insulte. AAŸa cum AŸtii sAƒ faci. Ai susA£inut acel credit nu pentru cAƒ A£ara avea nevoie de el, ci pentru cAƒ tu, deprins cu logica licuriceascAƒ, ai A®ncercat sAƒ cumperi bunAƒvoinA£a unor stAƒpA¢ni pe care noi nu-i vedem. Aži ai fost gata sAƒ plAƒteAŸti acea bunAƒvoinA£Aƒ cu sAƒrAƒcirea, umilirea AŸi nenorocirea noastrAƒ a tuturor. Iar dacAƒ A£ara nu poate plAƒti pensiile este pentru cAƒ tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, A®ndurAƒm AŸi plAƒtim biruri. Nici nu ar trebui sAƒ mai spun lucrurile acestea. Sunt deja AŸtiute. Aži nu ar trebui sAƒ accept logica rudimentarAƒ dupAƒ care funcA£ionezi, aceea care mAƒsoarAƒ demnitatea, A®nAƒlA£imea ori mAƒreA£ia dupAƒ grosimea pungii. Doar judecA¢nd cu maA£ul poA£i ajunge sAƒ spui despre A£ara mea cAƒ este o A£arAƒ de mA¢na a doua. Iar dacAƒ punga A£Aƒrii nu e azi A®ndeajuns de plinAƒ pentru gustul tAƒu, asta nu se A®ntA¢mplAƒ pentru cAƒ eu AŸi cei asemeni mie nu trudim A®ndeajuns pentru a o umple, ci pentru cAƒ tu AŸi cei din jurul tAƒu sunteA£i prea hAƒmesiA£i, prea nesimA£iA£i AŸi prea necinstiA£i pentru a AŸti sAƒ o chivernisiA£i. Dar A£ara asta A®ncAƒ are bani sAƒ A®AŸi plAƒteascAƒ preAŸedintele AŸi imbecilii deveniA£i miniAŸtri, are bani sAƒ A®AŸi plAƒteascAƒ nulitAƒA£ile devenite europarlamentari, are bani sAƒ te trimitAƒ la reuniuni internaA£ionale unde sAƒ ne umileAŸti pe toA£i respirA¢nd dispreA£ul cu care eAŸti tratat de ceilalA£i, are bani pentru a plAƒti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a A®ngrAƒAŸa guAŸile lAƒudAƒtorilor AŸi numeroAŸilor tAƒi servitori. Are A®ncAƒ bani din care sAƒ plAƒteascAƒ sinecuri pentru cei care AŸtiu sAƒ A®AŸi manifeste A®neajuns de zgomotos AŸi fAƒrAƒ ruAŸine obedienA£a faA£Aƒ de tine.Are bani sAƒ A®mbogAƒA£eascAƒ afaceriAŸti suspecA£i, dar cunoscAƒtori ai conturilor de partid. SAƒ ierA£i, atunci, biata A£ara dacAƒ nu mai are A®ndeajuns pentru a plAƒti AŸi pensiile acelea. AŽn aceeaAŸi zi cA¢nd eu scriam: Pentru cAƒ eu nu accept cAƒ RomA¢nia e o A£arAƒ de mA¢na a doua A®n UE. Nici cAƒ eu aAŸ fi un cetAƒA£ean de mAƒna a doua. Dar admit cAƒ avem politicieni de mA¢na a AŸaiAŸpea. Mai pe searAƒ, preAŸedintele RomA¢niei spunea cAƒ A£ara mea este o A£arAƒ de mA¢na a doua. Iar asta nu mai poate fi A®ngAƒduit. Pentru aAŸa ceva nu mai este de ajuns sAƒ ne revoltAƒm pamfletar, sAƒ respirAƒm vocalele indignAƒrii la televizor ori sAƒ risipim cerneala stupefacA£iei A®n gazete. Atunci cA¢nd mizeria ta nu mai A®ncape A®n hA¢rdAƒul categoriilor generice AŸi nu se mai revarsAƒ doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra A£Aƒrii A®nseAŸi, atunci e vremea sAƒ fii trimis definitiv acolo unde A®A£i e locul. Atunci cA¢nd, nu are rost sAƒ ne mai ascundem dupAƒ cuvinte, A®A£i A®ndemni cetAƒA£enii sAƒ A®AŸi pAƒrAƒseascAƒ A£ara, tu trebuie sAƒ pleci, nu ei. E timpul! Asta e tot ce am avut sAƒ A®A£i spun, domnule BAƒsescu. AAŸa cum A£i-am promis, A®A£i sunt pe mai departe dator cu A®ntreg dispreA£ul. Aži A®A£i promit cAƒ mAƒ voi achita de aceastAƒ obligaA£ie. Dar vreau cAƒ de acum sAƒ te dispreA£uiesc ca pe un ticAƒlos oarecare AŸi nu ca pe preAŸedintele A£Aƒrii mele. Du-te! RA¢ndurile care urmeazAƒ nu A®A£i mai sunt adresate, deAŸi te privesc. Vreau sAƒ sper cAƒ prieteni AŸi neprieteni din blogosferAƒ mi se vor alAƒtura. Pentru cAƒ este o limitAƒ care nu trebuie trecutAƒ. Aži aAŸa, prea multAƒ vreme, prea multe am A®ngAƒduit. Aži mai vreau sAƒ sper cAƒ, mai ales, politicieni, cu AŸi fAƒrAƒ blog, vor prelua revolta mea AŸi A®i vor da cuvenitAƒ A®ndreptare. Acelor politicieni le cer, neA®ntA¢rziat, iniA£ierea procedurii de suspendare a lui Traian BAƒsescu. Dincolo de meschinAƒria calculului politic de conjuncturAƒ, dincolo de laAŸitatea cu care ne-au obiAŸnuit, dincolo de indolenA£a pe care le-am tolerat-o. Sau puteA£i cu toA£ii tAƒcea, prudent, vascularizaA£i de precauA£ia pe care o putem numi AŸi laAŸitate. Aži atunci am sAƒ-i cer scuze lui Traian BAƒsescu. Aži am sAƒ admit cAƒ trAƒiesc A®ntr-o A£arAƒ de mA¢na a doua.
Sursa :http://intrebari.net


  De aproape trei luni, activitatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii este bulversata de decizia ministrului Laszlo Borbely de a-l revoca din functie pe  directorul institutului, Romulus StiucaNeculai Amihulesei     De aproape trei luni, activitatea Institutului de Cercetare-Dez­voltare Delta Dunarii este bul­versata de decizia ministrului Laszlo Borbely de a-l revoca din functie pe  directorul institutului Romulus Stiuca. Borbely si-a motivat ordinul de revocare prin faptul ca Stiuca a refuzat sa colaboreze cu Gyorgy Deak, membru marcant al UDMR numit cu delegatie de Borbely director al Institutului National de Cer­cetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti. Borbely a recunoscut, intr-o conferinta de presa care a sustinut-o la Tulcea, ca i-a cerut directorului Stiuca sa cedeze o parte din contractele de cercetare pe care institutul din Tulcea le-a castigat prin licitatie instuitutului din Bucuresti condus de UDMR-istul Deak. „Stiuca a fost demis pentru ca a refuzat sa colaboreze cu institutul din Bucuresti nesocotindu-mi ordinul pe care i l-am dat”, a spus mi­nistrul Mediului.Interventia premierului     In urma cu doua luni, Romulus Stiuca a contestat in instanta de­cizia de revocare din functie con­siderand-o ilegala, iar cer­ceta­torii au refuzat sa colaboreze cu di­rectorul interimar Roman Parvulescu numit la conducerea institutului tulcean cu concursul liderilor PDL Galati. Cei 100 de cercetatori ai institutului din Tulcea s-au adresat premierului Emil Boc cerandu-i sa cerceteze circumstantele in care s-a produs demiterea directorului Stiuca pe care ei il considera un manager performant. Cercetatorii precizea­za in memoriul adresat premie­rului ca institutul lucreaza cu profit, are contracte de cercetare de milioane de euro incheiate cu institutii europene, nu are datorii la stat, iar directorul lor ar fi fost demis pentru ca a refuzat sa imparta contractele castigate prin licitatie cu institute afiliate UDMR.Demiteri pe banda rulanta     Corpul de control al primului ministru a cercetat cele invocate de cercetatorii tulceni, ancheta con­fir­mand acuzatiile aduse si i-a cerut ministrului Borbely sa re­vina asu­pra deciziei de revocare. Ca urmare a demersului premie­rului, direc­torul interimar Roman Parvulescu a fost demis, iar Romulus Stiuca a fost repus in functie.    UDMR-stii Borbely si Deak, raniti in orgoliu de Stiuca si de cercetatorii din Tulcea care nu au acceptat sa imparta contractele pe care le-au obtinut legal cu in­s­ti­tutul falit din Bucuresti au por­nit represalii dure impotriva celor care i-au parat la premierul Emil Boc. In urma cu o sap­ta­mana, con­siliul de administratie al Insti­tutului National de Cer­cetare Dez­voltare pentru Protectia Me­diu Bucuresti, la solcitarea direc­torului Gyorgy Deak, l-a de­mis din nou pe directorul Stiuca. Vinerea trecuta, directorul Deak a hotarat sa fie demisi si directorul stiintific Mircea Staras si presedintele consiliului stiintific al institutului din Tulcea, Radu Suciu. In locul lui Staras a fost numit Ion Grigoras iar noul presedinte al consiliului stiintific este Iulian Nichersu. Detinem informatii ca Staras si Suciu ar fi acuzati de Borbely ca nu au ascultat ordinele venite de la UDMR-istul Deak privind par­ticiparea fara contract a cer­ce­tatorilor din Tulcea la lucrari stiintifice derulate de institutul din Bucuresti. Cei doi au o repu­tatie stiintifica impecabila. Staras a fost expertul roman care a coordonat ancheta Espo im­po­triva Ucrainei privind canalul Bistroe, soldata cu incrimarea actiunilor statului vecin impotriva biodiversitatii din Delta Dunarii. Radu Suciu este expertul CITES in Romania responsabil de pro­tectia sturionilor de Dunare.    Dupa aceste demiteri, cerceta­torii se tem ca noua conducere va subordona total activitatea in­stitutului din Tulcea intereselor UDMR-istilor din Delta. Reamin­tim ca exista un conflict mai vechi intre cercetatorii din Tulcea si lideri ai UDMR. In urma cu trei ani, directorul Stiuca a anulat in instanta o licitatie castigata de o firma a unui lider UDMR din Mier­curea Ciuc privind cadas­tra­rea Deltei care aducea un profit firmei respective de trei mi­lioane de euro. Anul acesta fos­tul director Stiuca s-a opus sa-i tri­mi­ta pe cercetatorii din sub­ordine sa realizeze, pe gratis, un proiect de 7,5 milioane de euro castigat ile­­gal de Institutul de Cercetare-Dez­voltare pentru Me­diu Bucuresti, condus de UDMR-istul Deak.Conflictul a ajuns in Justitie    Stiuca a declarat ca va continua procesul de contestare a demiterii sale. Curtea de Apel Constanta urmeaza sa se pronunte pe 18 no­iembrie daca Stiuca a fost revocat legal sau nu. Cazul directorului institutului din Tulcea a ajuns si in atentia DNA. Zilele trecute, po­litistii de la sectia Judiciara a DNA au descins la institutul din Tulcea si au ridicat documente privind derularea unor contracte cu fonduri europene pe care ministrul Borbely ar fi impus  sa fie executate de firme conduse de membrii UDMR. Este vorba de contracte de milioane de euro executate de cercetatorii din Tulcea dar fondurile europene ar fi incasate de udemeristi.
Sursa :http://www.obiectivtulcea.ro
Site - ITM Sibiu - Inspectoratul Teritorial de Munca Sibiu     Istorie şi cultură - Monumente importante - Brasov.ro             Firme de transport din Bucuresti, transporturi de marfa si ...         PNL - Partidul National Liberal    
Politica cookie